FILOZOFIE ASUPRA VIETII

Omul este masura tuturor lucurilor.Este cea mai coplexa realizare la care s-a ajuns pana acum.Omul este fragil si puternic in acelasi timp.Este de ajuns ca « inimile » sale sa stea in loc o secunda numai pentru a muri.Inima biologica moare si o data cu ea,si trupul sau.Inima spirituala.....cand moare ea,trupul mai agonizeaza multa vreme poate.
Si totusi,omul este puternic.El poate invinge orice,poate spera,poate visa.
Blaise Pascal spunea ca ’’inima are ratiuni pe care ratiunea nu le intelege’’.Eu cred ca ratiunea inimii apare cand ratiunea creierului da gres. Ea intervine atunci cand facem un lucru gresit ’’pentru ca asa ar fi bine’’.Chiar daca indeplinim lucrul respectiv,nu vom fi pe deplin satisfacuti niciodata daca inima nu este si ea multumita.
Eminescu afirma ca a invatat sa moara,desi nu credea ca o va face vreodata.
Daca ii spunem unei persoane care a terminat faculatatea ca mai are multe de invatat….ea ar putea afirma ca asta nu e posibil, ca ea e satula de atata carte. Eu cred ca omul invata sau ar trebui sa invete permanent.Consider ca trebuie sa invatam atat din greselile noastre,cat si din ale celorlalti,dar mai din greselile celorlalti.Daca am invata din greselile altora,nu am ajunge sa le facem si noi la randul nostru.
Omul trebuie sa invete tot !De la a merge,a scrie,a citi pana la a muri.Si totodata sa invete sa traiasca.Pentru ca daca nu traieste cu adevarat este ca si cand ar agoniza ’’Trebuie sa invatam mereu pentru a invata in sfarsit sa murim’’(Marie Von Ebner-Eshenbach)
Moartea este ultima lectie pe care omul trebiue sa o invete.Omul nu se multumeste cu prezentul,aspira la viitor. Sufletul omului, ca si trupul,trebuie mereu hranit.Faptele bune il haranesc,cele rele il otravesc.’’Sufletul nostru este ca o ceara in care se imprima toate feptele noastre,bune sau rele’’.De aceea trebuie sa avem grija ce facem deoarece unele rani nu pot fi inchise niciodata.
Omul are o singura certitudine:clipa.Dar este egoist,si in loc sa traiasca aceasta clipa,el aspira la vesnicie. Walt Whiteman afirma :’’Pendula arata clipa,dar cine arata vesnicia ?’’
Omul poate fi vesnic daca are grija sa lase in urma lui cat mai multe lucruri bune.In acest fel isi asigura vesnicia.
Cioran afirma ca’’omul e cersetor de existenta’’. De fapt,el mai vrea si iubire.Dar nu cred ca o cerseste(cel putin nu intotdeauna). Persoanele cere cersesc iubire sunt acelea care mult timp au raspandit rautate,iar cand s-au saturat sa o mai faca,din plictiseala(sau intamplare), au descoperit iubirea.Dar fiind prea tarziu,nu au mai putut sa o aiba si acum trebuie sa se multumeasca doar ce cersirea ei.Lectia pe care o primesc ei este importanta :pana la urma,iubirea conteaza.
Cred ca doar adolescentii viseaza cu adevarat.Viata care abunda in ei,ii indeamna la visare.Primul esec este spulberarea unui vis.Adultii...mai viseaza si ei,dar nu cu aceeasi intensitate.Ei fiind mai trecuti prin viata,stiu ca de multe ori,visele raman...vise.Si totusi...toata lumea viseaza.Este un lucru firesc.Toti visam la iubire,dar nu toti avem parte de ea. Dar si mai putini au parte de iubirea pe care si-o doresc. Acest lucru se poate datora si faptului ca si-au ales gresit ce sa iubeasca,sau nu cauta unde trebuie.Omul isi doreste iubire,fericire,dar ce ofere el in schimb ? Ce dai, asemenea primesti !Atunci cand are iubirea,trebuie sa o pretuiasca si sa o consolideze. Iubirea este ca un lastar de floare.Intai trebuie sadit,apoi udat,ingrijit,pantru ca atunci cand creste,si el,la randul lui sa poata avea alti lastari. Dar aceasta necesita atentie permanenta.
Fericirea....ea vine o data cu iubirea.Atunci cand iubim suntem veseli fericiti si facem fapte bune. Fapte care se adauga pe foile sufletului nostru.
Victor Hugo afirma :’’A visa esta-i fericirea,a astepta,asta e viata.’’
Omul trebuie sa fie capabil sa inteleaga viata si ca atare,sa o pretuiasca.
Omul trebuie sa accepte ca nu tutul poate fi in perfecat armonie.
Ca orice lucru,viata are si ea partile sale negre.Uneori,viata ne loveste atat de rau,incat nu credem ca ne vom mai ridica vreodata. Dar omul trebuie sa spere , sa nadajduiasaca la ziua de maine .’’Dupa furtuna, vine si vreme buna !’’.
Viata e ca vremea.Uneori e frumoasa,senina,alteori e intunecoasa si deznadajduitoare. Si cum va fi starea ei maine, doar dimnezeu poate haotari.
Omul trebuie sa aiba idealuri in viata,un tel,un motiv pentru a trai si a se lupta cu vremea rea.